act creative

Despre dezvoltare și regăsire cu Alina Vîlcu

Despre dezvoltare și regăsire cu Alina Vîlcu

Pe Alina o cunosc deja de patru ani. Mi-e colegă, prietenă și model. Ce îmi place cel mai mult la ea, este că nu încetează să se caute și descopere, atât profesional cât și spiritual. Este una dintre cele mai calde persoane pe care le cunosc. Pune suflet în tot ce face și povestește cu atâta pasiune, încât pur și simplu nu te saturi să o asculți. Am vorbit cu Alina despre viață, schimbare și evoluție. Enjoy!

 

 

Cine e Alina Vîlcu?

Alina este soție, mamă, prietenă, om. De când mă știu, caut și mă caut. Mă descopăr în permanență în relațiile cu ceilalți, în munca pe care o fac și în pasiunile care mă motivează. Îmi plac experiențele noi, dar am nevoie de o oarecare disciplină și structură în viață. Practic yoga și meditație, în special meditații dinamice, dansez de câte ori aud muzică, iubesc natura, marea, kitesurfing-ul, asia și mâncarea asiatică. Pierd noțiunea timpului în dressing-ul meu, sunt pasionată de tot ce fac, îmi place să încep proiecte noi și îmi plac colegii mei.

Călătoresc, la propriu si la figurat. Mă duc la biserică duminica. Mă uit în ochii oamenilor când vorbesc cu ei. Am multe momente în care mă cuprind valuri de emoții și pun stăpânire pe mine. Fac un pas în lateral și le urmăresc cum se disipează. Am mintea plină de întrebări, dar accept că nu am răspunsuri la toate și mai ales la cele mai importante.

În copilărie, ce credeai că vei face ca adult?

Credeam ca mă voi face o femeie frumoasă, de succes și foarte creativă. A, și că o să fie undeva în peisaj și un prinț pe cal alb. Lăsând gluma la o parte, nu am avut o vocație clară, care să mă ia de mână și să mă conducă așa prin viață. Am știut de la un moment încolo că voi lucra cu oameni, că voi inspira oameni și mă voi lăsa inspirată de prezența lor, ceea ce și fac. Restul sunt detalii.

De ce arhitectură?

Uite așa…eram la liceul de informatică, înconjurată de colegi olimpici, și singurii mai diferiți erau colegii care făceau meditații la desen. Ceva m-a făcut să-mi doresc să fiu ca ei. Vocea aia interioară m-a dus către arhitectură și bine am făcut că am ascultat-o. Funny enough, după ce am terminat facultatea, am lucrat 6 ani in publicitate, negândindu-mă că mă voi reîntoarce la arhitectură. Nimic nu este fără sens, căci uitându-mă în spate, anii de publicitate m-au modelat ca om de echipă și mi-au ascuțit abilitățile de comunicare și project management. 

Ce a însemnat proiectul Visuri la Cheie?

Visuri la Cheie a fost mai mult decât un job. De fapt încă este, deși sezonul 4 s-a terminat, un proiect de dezvoltare si regăsire. Am devenit mai conștientă de mine, de limitele mele, am învățat să lucrez cu emoțiile mele (de care până nu demult îmi era rușine). Dar ce este mai important este că am devenit mai prezentă și mai atentă cu oamenii din jurul meu. A intra în viețile oamenilor, în zonele lor cele mai intime, nu este ceva care te lasă indiferent. Este acel lucru care trezește empatia, conexiunea dintre noi toți și te face să realizezi că nu ești un individ singular care defilează prin viață. Descoperirea de sine este întodeauna legată de alții.

Din punct de vedere strict profesional/tehnic, am realizat la Visuri la Cheie cât de mult poți face atunci când iți unești forțele și intenția cu alții și cât de frumos este să lucrezi în echipă. Am mai realizat că atunci când intențiile și motivațiile sunt curate, pune și Dumnezeu mâna și rezultatul este miraculos.

 

 

Ce îți dorești în secret să lucrezi?

Îmi doresc să fiu instructor de yoga sau facilitator de meditație. Adică să particip la descoperirea de sine a oamenilor. Vreau asta pentru că și pentru mine este un proces ongoing, știu cât este de anevoios și cred că aș putea să ajut oamenii prin împărtășirea experienței mele.

Ce faci când nu ești la birou sau pe șantier?

Citesc, dansez, gătesc cu Tudor (fiul meu), stau cu familia și prietenii, beau vin, fac yoga, mă plimb, îmi construiesc ținute și bricolez haine.

Cum gestionezi criticile și neîncrederea în sine?

Greu. Foarte greu. Provocările îmi vin pe măsură ce cresc. Realizez în ultima vreme, că oricât aș citi, oricât mi s-ar povesti sau aș medita asupra unui fenomen, până nu îl trăiesc și internalizez cu adevărat, nu mi-l pot însuși.
La fel și cu încrederea de sine; degeaba mă uit rațional în jurul meu și realizez cât de multe fac, pentru că de multe ori găsesc în interiorul meu copilul care are nevoie de aprecieri și încurajări pentru a-și regăsi încrederea în el. Ironic este că indiferent de numărul aprecierilor, rămâne acolo copilul nesigur. Nu am ce să fac mai mult decât să fiu conștientă de copilul din mine. Încet, neîcrederea se risipește, însă este un proces continuu, care cere multă atenție și alegeri conștiente.

 

Într-un film despre viața ta, prsonajul ar fi interpretat de..?

Aaaaa…poate Cameron Diaz. E foarte frumoasă când râde!

 

Vorbesc pe blog despre oameni care ne inspiră, oameni care nu ezită să o ia de la 0 și să se reprofileze, să se îndrepte către alt domeniu de activitate. Asta presupune multă ambiție, să ai curajul și entuziasmul să faci și altceva, să înveți. Oameni obișnuiți, prieteni, pentru care arta nu e un compromis sau un sacrificiu. Ești unul dintre ei. Ce sfat ai pentru noi?

Clar sunt unul dintre ei. Am avut momente în viață în care mi se părea că totul s-a terminat și că nimic nu are sens. Mergând mai departe, am învățat că viața are multe fațete frumoase pentru noi. Spun asta pentru că, pentru mine, momentele de evoluție, schimbare sau reinventare au venit în urma unor prăbușiri a unei situații prezente, semiconfortabile.

O iei de la zero fie când viața te pune la colț, fie când auzi o voce interioară care te strigă, și nu atunci când ți-e călduț și bine. Este un proces dificil, plin de tensiune, dar eu am înțeles că așa e natura vieții. Cred că pentru a face pași către schimbare, ai nevoie de curaj și încredere în tine și în univers.

Un sfat: Never stop!

Al doilea sfat: Mereu retreage-te în interiorul tău și fii prezent și atent la toate procesele care se desfășoară acolo – gânduri, emoții, și răspunsurile vin…ușor, frumos.

 

Mai multe despre proiectele Alinei poți afla de pe site-ul ei PIANOTERRA.RO

 

Nu uita să dai like si paginii de FACEBOOK pentru mai multe idei și soluții creative!

 

 

Sezonul de iarnă vine împreună cu seri târzii la șemineu, vin fiert și colinde. Deși avem tendința să acordăm mai multă atenție șemineului în lunile friguroase, acesta devine o piesă foarte stylish pe tot parcursul anului. Șemineul este răspunsul pentru cei care vor să îmbine farmecul și căldura sărbătorilor de iarnă cu facilitățile unei locuințe moderne – ȚIE CE ȘEMINEU ȚI SE POTRIVEȘTE?

 

 

Foto

protv.ro



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *